Brăiloiu, Constantin
| Note | la începutul anilor '40, pe vremea când lucra la Berna, ia decizia să părăsească România |
| numeroase texte poetice, fotografii şi alte informaţii privitoare la regiunea Gorj se află la arhiva Muzeului Omului din Paris |
| Naţionalitatea entităţii | |
| Ţara de naţionalitate | română |
| Nume personal | |
| Nume personal | Brăiloiu, Constantin |
| Element de intrare | |
| Autoritate | Brăiloiu, Constantin |
| Nota informaţională | |
| Notă informaţională | la începutul anilor '40, pe vremea când lucra la Berna, ia decizia să părăsească România |
| numeroase texte poetice, fotografii şi alte informaţii privitoare la regiunea Gorj se află la arhiva Muzeului Omului din Paris | |
| Locul şi data asociate cu entitatea | |
| Oraş | Bucureşti |
| Geneva | |
| Data începerii sau data unică | 13 august 1893 |
| Data finală | 20 decembrie 1958 |
| Alte informaţii de autoritate | |
| Naţionalitate | elveţiană |
| Studii | între 1901-1912 a studiat muzica la Viena, Lausanne, Paris |
| Activitate socio-profesională | 1920 a fondat Societatea Compozitorilor Români al cărui secretat general a fost între 1926-1943 |
| 1923-1935 este profesor la Conservatorul de Muzică din Bucureşti | |
| 1924 ia contact cu culegerile de muzică populară a lui Bélla Bartók, moment care îi va influenţa puternic cariera | |
| 1928 înfiinţează la Bucureşti Arhiva de Folclor a Societăţii Compozitorilor Români | |
| 1931 elaborează metodologia cercetării de teren şi a transcrierii sinoptice a cântecelor populare, în studiul intitulat "Schiţă a unei metode de folclor ", publicat în numărul 4 al revistei "Boabe de grâu " | |
| în perioada 1928-1943 face nenumărate cercetări de teren cu echipa sociologului D.Gusti, în 289 sate româneşti | |
| 1943-1946 este consilier tehnic la Legaţia Română din Berna | |
| 1948-1958 a fost directorul Arhivelor Internaţionale de Folclor din cadrul Muzeului de Etnologie de la Geneva | |
| 1954 fondează Cercul Internaţional de studii etnomuzicale din Wegimont | |
| Afiliere | în 1946 a devenit membru corespondent al Academiei Române |
| Colaborări la publicaţii | "Caete de dor ", "Destin ", "Revue des Etudes Roumaines " etc. |
102
__
$aromână
200 0_ $aBrăiloiu, Constantin
299 __ $aBrăiloiu, Constantin
300 __ $ala începutul anilor '40, pe vremea când lucra la Berna, ia decizia să părăsească România $anumeroase texte poetice, fotografii şi alte informaţii privitoare la regiunea Gorj se află la arhiva Muzeului Omului din Paris
640 1_ $dBucureşti $dGeneva $f13 august 1893 $i20 decembrie 1958
940 __ $aelveţiană $bîntre 1901-1912 a studiat muzica la Viena, Lausanne, Paris $c1920 a fondat Societatea Compozitorilor Români al cărui secretat general a fost între 1926-1943 $c1923-1935 este profesor la Conservatorul de Muzică din Bucureşti $c1924 ia contact cu culegerile de muzică populară a lui Bélla Bartók, moment care îi va influenţa puternic cariera $c1928 înfiinţează la Bucureşti Arhiva de Folclor a Societăţii Compozitorilor Români $c1931 elaborează metodologia cercetării de teren şi a transcrierii sinoptice a cântecelor populare, în studiul intitulat "Schiţă a unei metode de folclor ", publicat în numărul 4 al revistei "Boabe de grâu " $cîn perioada 1928-1943 face nenumărate cercetări de teren cu echipa sociologului D.Gusti, în 289 sate româneşti $c1943-1946 este consilier tehnic la Legaţia Română din Berna $c1948-1958 a fost directorul Arhivelor Internaţionale de Folclor din cadrul Muzeului de Etnologie de la Geneva $c1954 fondează Cercul Internaţional de studii etnomuzicale din Wegimont $dîn 1946 a devenit membru corespondent al Academiei Române $h"Caete de dor ", "Destin ", "Revue des Etudes Roumaines " etc.
200 0_ $aBrăiloiu, Constantin
299 __ $aBrăiloiu, Constantin
300 __ $ala începutul anilor '40, pe vremea când lucra la Berna, ia decizia să părăsească România $anumeroase texte poetice, fotografii şi alte informaţii privitoare la regiunea Gorj se află la arhiva Muzeului Omului din Paris
640 1_ $dBucureşti $dGeneva $f13 august 1893 $i20 decembrie 1958
940 __ $aelveţiană $bîntre 1901-1912 a studiat muzica la Viena, Lausanne, Paris $c1920 a fondat Societatea Compozitorilor Români al cărui secretat general a fost între 1926-1943 $c1923-1935 este profesor la Conservatorul de Muzică din Bucureşti $c1924 ia contact cu culegerile de muzică populară a lui Bélla Bartók, moment care îi va influenţa puternic cariera $c1928 înfiinţează la Bucureşti Arhiva de Folclor a Societăţii Compozitorilor Români $c1931 elaborează metodologia cercetării de teren şi a transcrierii sinoptice a cântecelor populare, în studiul intitulat "Schiţă a unei metode de folclor ", publicat în numărul 4 al revistei "Boabe de grâu " $cîn perioada 1928-1943 face nenumărate cercetări de teren cu echipa sociologului D.Gusti, în 289 sate româneşti $c1943-1946 este consilier tehnic la Legaţia Română din Berna $c1948-1958 a fost directorul Arhivelor Internaţionale de Folclor din cadrul Muzeului de Etnologie de la Geneva $c1954 fondează Cercul Internaţional de studii etnomuzicale din Wegimont $dîn 1946 a devenit membru corespondent al Academiei Române $h"Caete de dor ", "Destin ", "Revue des Etudes Roumaines " etc.